Lentoarea

      Primul roman scris în limba franceză al scriitorului ceh Milan Kundera este o reacţie faţă de făţărnicia unei întregi tipologii umane, oameni pe care unul din personajele cărţii, Pontevin,  îi numeşte balerini. Balerinul nu este neapărat politician deşi toţi oamenii politici sunt un pic balerini iar toţi balerinbii sunt amestecaţi în politică[...]Balerinul se deosebeşte faţă de omul politic obişnuit prin faptul că nu râvneşte puterea, ci gloria; nu vea să impună lumii o organizare socială sau alta (e ultimul lucru de care să-i pese ) ci săocupe scena pentru a-şi pune în lumină eul. După aşa o definiţie nu cred că mai are rost să insist. Pot doar să mai întreb, câţi balerini cunoaşteţi de fapt.? Câţi oameni pe lumea asta doresc doar să atragă, doresc o celebritate bazată pe nimic şi mint sau bat din gură fără rost? Deschideţi televizorul şi deja puteţi vedea sute de astfel de specimene. Dar revenind...
        Romanul porneşte de la un vodevil franţuzesc scris în secolul XVIII care se îmbină cu o poveste din zilele noastre. Există un narator la persoana I care petrece cu soţia sa o noapte într-un castel şi care pare să cunoască toate celelalte personaje. Tot el povesteşte şi vodevilul şi istoria acestuia. Povestirea este încărcată de reflecţii filosofice profunde, care dau savoare lecturii, genul acela de lucruri la care ne-am gândit parcă toţi dar nu le-am scris niciunul. Pentru cine caută o carte savuroasă, scurtă, dar care să-i dea mult de gândit, cred că asta e cea mai potrivită. Lectură plăcută!